Mihai Surdeanu

Unde mă văd peste 10 ani…

Am un challenge pentru tine. O întrebare pe care să ți-o pui. Unde te vezi peste 10 ani?

Întrebarea aceasta e des întâlnită la interviuri. De fapt, o formă a ei: „Unde te vezi după 5 ani?”. La interviu, ideea este să arăți că ești cât mai concis și că ești motivat. Fix așa este și în cazul meu.

În următorii 10 ani îmi doresc să fac multe lucruri. Umblă o vorbă. Dacă până la 33 de ani nu reușești să excelezi în domeniul în care activezi, atunci ai nevoie de o schimbare. Nu am încă 33 de ani. Dar un lucru e cert pentru mine. Îmi place foarte mult programarea și nu mă văd să schimb domeniul la 33 de ani, chiar dacă nu voi excela în momentul respectiv. Totuși, simt nevoia să mai fac ceva pentru mine. Când lucrezi într-o companie multinațională, este foarte posibil, la un moment, dat să simți nevoia de a mai face ceva și pentru tine, nu doar pentru companie. Nu e vorba că nu îmi dau interesul…

Vreau să încep să fac mai multe pentru mine. Mă gândesc serios la viitorul mai îndepărtat, când voi avea 50 de ani și poate nu voi mai da randamentul actual la jobul pe care o să-l am. Este normal. Toate funcțiile încetinesc la această vârstă și este foarte posibil ca un copil de 20-25 de ani să îmi dea clasă. Da, o să am experiența de partea mea. În acest fel, îmi doresc foarte mult ca peste 10 ani, să am ceva al meu, din care să pot trăi liniștit, fără să mai depind de o multinațională. Nu zic să nu mai lucrez într-o multinațională deloc, dar vreau să pun osul la contribuție și să obțin și un venit pasiv, dintr-o altă sursă. Nu îmi doresc o sumă mare de bani.

Pe zi ce trece, visez să nu mai trăiesc în București. Mult praf, multă aglomerație, multă agitație. Simt că mă obosește pe zi ce trece. Și nu vorbesc de o oboseală fizică, ci de una psihică. Care este mult mai gravă… În acest sens, mă gândesc în următorii 10 ani, să mă mut undeva în afara unui oraș mare. Știu că o să fie greu cu copii, cu școala, poate cu serviciul, dar acest lucru este un must dacă vreau să apuc 50 de ani.

Mă încântă foarte mult ideea de a avea o casă micuță, din lemn, undeva într-o zonă de deal. Nu zonă de munte, pentru că nu vreau să fie foarte frig. Mă încântă ideea de a avea ceva teren în jurul casei, de a planta 2-3 pomi fructiferi, de a avea câteva legume în curte. Nu am stat niciodată la casă. Poate de-asta sunt așa de visător.

Apoi, iubesc animalele de companie și mă refer îndeosebi la câini. Totuși, nu am avut niciodată câine la apartament, doar la bunici, la țară. Este un chin pentru un câine la apartament – asta îmi zic mereu. De-asta am evitat să am unul. Dar în momentul în care voi avea o mică căsuță, am zis că voi avea grijă și de un câine. Un Golden Retriever îmi doresc.

Care sunt planurile voastre? 🙂

MS

Pasionat de IT. Pasionat de viață. Pasionat de tot ceea ce înseamnă a face o viață mai bună, plină de înțelegere, ajutor reciproc și iubire de aproape.

Adaugă comentariu

Arhive